Obiective turistice judetul Bihor: - Statiuni: Baile Felix, Marghita, Stana de Vale.
Marghita se gaseste pe malul drept al raului Barcau, la contactul dintre Dealurile Viisoarei si Campia Barcaului, aproape de confluenta acestuia cu Valea Bistrei. Marghita face parte din binecunoscuta zona etnografica Tara Crisurilor, un spatiu delimitat de bazinul superior al Vaii Crasna la nord, culmile Plopisului, Muntii Vladeasa si Muntii Bihorului la est, Muntii Zarandului la sud si frontiera cu Ungaria la vest, cunoscut mai ales prin bisericile de lemn. Principalul punct turistic din oraş este ştrandul termal, care atrage anual sute de turişti din toată ţara, folosind apă geotermală în scop balnear. În imediata apropiere a Marghitei se află râul Barcău, o pădure mare şi două lacuri, care au un potenţial turistic ridicat. La numai 30 de km distanţă de Marghita se află Munţii Plopiş, cu frumoasa localitate Pădurea Neagră. Izvorul de apă minerală, pârâurile zglobii, codrii răcoroşi şi frumuseţea peisajelor atrag anual la Pădurea Neagră mii de turişti. Harta detaliata Marghita
- Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni, ea aflându-se în imediata apropiere a localităţii Chişcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.
Interiorul se distinge prin diversitatea formaţiunilor de stalactite şi stalagmite existente, ca şi prin cantitatea impresionantă de urme şi fosile ale ursului de cavernă - Ursus spelaeus - care a dispărut acum 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite şi fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. La intrarea în peşteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de aşteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic şi un stand cu suveniruri şi obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, peştera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turişti, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor ştiinţifice.
Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii şi diferite săli: Galeria "Urşilor" (sau Galeria Oaselor),Galeria "Emil Racoviţă",Galeria "Lumânărilor" Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor. Printre formaţiunile de stalactite şi stalagmite se remarcă Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul şi Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi ultima sală, Sfatul Bătrânilor, iluminată cu lumânări. Temperatura în peşteră este constantă de-a lungul anului (10ºC), iar umiditatea se menţine la 97%.
- Zona turistica Şuncuiuş se află la circa 1 km de la localitatea Şuncuiuş, centrul comunei cu aceeaşi nume, în defileul Crişului Repede, în munţii Pădurea Craiului. Pentru accesul auto, trebuie sa urmariti drumul european E60, pana in dreptul localitatii Topa de Cris. De aici se foloseste drumul Dc173 pana in localitatea Vadu Crisului (aprox. 1 Km) iar de aici pe drumul judetean DJ108I pana in localitatea Şuncuiuş (aprox. 6 km), langa gara CFR.
- Peştera Unguru Mare impresionează prin dimensiunile si frumusetea spaţiului subteran şi prin atmosfera plina de istorie datorata numeroaselor vestigii care atesta locuirea ei din cele mai vechi timpuri.Pestera are o deschidere impresionata: 27 de metri inaltime si 24 latime, iar in interior au fost gasite numeroase ramasite umane, unelte de piatra, sanctuare, obiecte din ceramica, urme de incinerari si mult negru de la fum.Tavanul si peretii etajelor inferioare sunt captusiti in intregime cu lungi cristale transparente de calcita, cu tenta aurie si cu varfuri ascutite de prisma traigonala. Celebra sala a podoabelor se prezinta ca un imens cavou umed si rece presarat cu o imensa puzderie de forme cristaline bogate incarcate cu tepi si lame, iar pe pereti are asternuta o retea alba de ochiuri marunte pe un fond pastelat rosu-albastru. Cele mai vechi descoperiri din peşteră aparţin epocii neolitice. Dintre materialele descoperite se remarcă alături de ceramica pictată şi câteva unelte litice: lame din piatră cioplită, fragmente de lame, aşchii de debitaj sau piese confecţionate din piatră şlefuită, în special dălţi.
- Pestera Batranului este situata la o altitudine de 575 m pe platoul carstic Zece Hotare si pe valea Paraului Pestireu. Partea cea mai spectaculoasa a pesterii o reprezinta Sala Mare unde dimensiunilor gigantice li se adauga o lista de stalactite (baldachine, curgeri parietale, draperii, coralite), stalagmite,domuri, gururi, coloane. Pestera are o lungime de 1633 m si comunica printr-o retea subterana cu pestera din Vadu Crisului.
- Peştera Vântului, cea mai mare pestera din Romania, cu o lungime totală de 52 km. Peştera nu este deschisă publicului, fiind rezervată cercetărilor ştiinţifice. Se numeşte Peştera Vântului datorită curenţilor de aer extrem de puternici care pot fi simţiţi în peşteră, în special la intrare.
- Pestera Meziad, rezervatie speologica situata in muntii Padurea Craiului - Saritoarea Bohodeiului (in apropiere de Pietroasa), cu o inaltime de 80 m, este a treia cascada ca marime din Romania - Cascada Bulbuci 40 m inaltime, in muntii Bihorului, Cascada Moara Dracului 20 m inaltime etc.
